traiesti ca sa mori sau mori ca sa traiesti?

lumea in care traim ne invata sa ne taiem aripile, sa ne ascundem increderea, sa ne stabilim tinte minuscule, sa nu ne credem importanti, sa nu radem, sa ignoram…dar in lumea asta care te invata tot ceea ce nu trebuie sa fii mai exista oameni care spera, care stiu sa iubeasca si sunt iubiti, care au incredere si se stiu bucura pentru bucuria altuia…suflete curate…

tu cand te-ai bucurat ultima oara?

azi am privit indelung frunzele care alunecau in bataia vantului si mi-am amintit cat de firesc mi se parea atunci cand eram copil acest proces de…schimbare. pe vremea aia luam totul asa cum venea, toate lucrurile mi se pareau firesti. toate…si ploaia, si zapada, si toamna, si mugurii, si bobocii florilor, si cerul cu nori, si zambetul oamenilor. pe vremea aia nu “ma plangeam” de nimic…asa eram eu atunci si asa e Sofia mea acum. traieste intr-o armonie perfecta, se bucura de tot ce este si nimic nu e nelalocul lui. e atat de frumoasa si atat de mult as vrea sa pot fi in stare sa readuc copilul din mine…in mine.

zilele astea, ultimele doua-trei saptamani, au fost pline. abia apuc sa imi acord cinci minute cu mine atunci cand vine nopatea…si adorm. dimineata nu reusesc sa revad decat franturi de vis, niciodata unul de la cap la coada…am terminat cele doua piese pe care le incepusem si pregatesc un nou videoclip. am inceput repetitiile alaturi de Valdy si Sandu si sunt foarte multumita dar mai avem mult pana punem pe picioare intregul proiect. nu ma plang, mi-e foarte bine asa. l-am tinut in brate pe iubitul meu azi si i-am soptit la ureche: “ce viata frumoasa avem!”…mi-a zambit, m-a strans in brate…ma simt mai bine si mai linistita ca niciodata, am incredere in viata mea mai mult ca niciodata in ciuda oboselii pe care o resimt uneori si in ciuda tuturor rautatilor de care am avut parte. ma simt intreaga…

ma asteapta o saptamana plina de idei, de intalniri, de lucru in echipa, de veselie alaturi de “ai mei”…si-o sa incerc in tot timpul asta sa le iau pe toate asa cum vin si sa ma bucur neconditionat de ele, la fel cum faceam atunci cand eram copil. o sa incerc sa le zambesc oamenilor de pe strada, o sa las vantul sa-mi mangaie fata si-am sa pun suflet in tot ceea ce voi face…